Studiu: care sunt principalele minusuri ale şoferilor români

Conform Proiectului Strategiei Naţionale privind Siguranţa Rutieră 2012-2020, bazat pe studiile europene în domeniu, ţara noastră se află pe ultimele locuri din Europa în privinţa siguranţei rutiere, cu mult sub media europeană. Dar statisticile nu ne spun nimic, dacă nu învăţăm din ele. Iată principalele cauze identificate de către specialişti cu privire la miile de morţi şi răniţi de pe şoselele româneşti:

Cel mai des, şoferii români îşi supraestimează experienţa şi admit că îşi asumă comportamente de risc mediu, pe care tind să le considere neimportante:

• depăşirea vitezei legale
• nepăstrarea distanţei de siguranţă între autovehicule
• utilizarea telefonului mobil fără ”hands free”

De asemenea, mulţi dintre şoferii români încalcă flagrant nu doar legile rutiere, ci şi cele de bun simţ, ajungând să-şi asume comportamente de mare risc:

• consumarea de alcool înaintea urcării la volan
• conducerea în stare de oboseală
• pătrunderea în intersecţie pe culoarea roşie a semaforului

Principala explicaţie constă în evaluarea subiectivă a situaţiei, dar şi adoptarea mentalităţii că normele pot fi încălcate deoarece riscul perceput este foarte redus (sau, mai popular, ”legile sunt făcute pentru a fi încălcate”, fără ca oamenii să se gândească la consecinţe).

Un alt semnal de alarmă tras de specialişti ţine de comportamentul agresiv al şoferilor români în trafic, în special în aglomeraţia urbană. Interesant şi, totodată, grav este faptul agresivitatea, deşi a devenit foarte răspândită printre şoferii români, este conştientizată foarte puţin, deci e puţin asumată.

Astfel, deşi marea majoritate a conducătorilor auto (85,2%) se autopercep ca neavând un stil agresiv la volan, trei sferturi dintre respondenţii la acest studiu au declarat că s-au simţit agresaţi în trafic prin diferite gesturi, comportamente sau manevre.

Agresivitatea în trafic este în mai mare măsură vizibilă la şoferii tineri între 18- 25 ani, dar şi la posesorii de autovehicule cu cilindree mare. Acest lucru este cauzat şi de imposibilitatea autorităţilor de a aplica în foarte scurt timp mijloace cât mai eficiente pentru combaterea acestui tip de comportament.

Din datele analizate, categoriile de şoferi care prezintă un comportament de risc în trafic mai pronunţat sunt:

• tinerii între 18 şi 25 de ani
• şoferii care conduc maşinile de serviciu fără a avea nevoie de atestat de şofer profesionist
• şoferii care au fost implicaţi în accidente rutiere

STUDIU PIETONI ROMÂNIA

În ceea ce priveşte pietonii, cele mai importante probleme care duc la accidente rutiere ţin de adoptarea unor comportamente neadecvate (în principal traversarea prin locuri nepermise şi fără a se asigura), dar şi a unui nivel scăzut de cunoaştere a regulilor de circulaţie, ceea ce impune măsuri privind adptarea platformei şcolare la realităţile de pe şosele.

Două treimi dintre pietoni sunt de părere că, în România, regulile de circulaţie sunt respectate rareori sau niciodată, ceea ce poate explica faptul că trei sferturi dintre respondenţi percep un grad scăzut de siguranţă în trafic.

Traversarea neregulamentară a drumului public de către pietoni reprezintă principala cauză a situaţiilor periculoase la care aceştia se expun.

Indirect, persoanele care circulă preponderent ca pietoni au confirmat frecvenţa ridicată a acestui comportament neregulamentar: deşi cei mai mulţi dintre pietoni declară că, în ultimul an, nu au traversat niciodată neregulamentar ori că au procedat astfel doar ocazional, rar sau foarte rar, marea majoritate recunoaşte faptul că au observat alţi pietoni traversând neregulamentar.

Traversarea neregulamentară a fost observată, cel mai frecvent, realizându-se în următoarele condiţii de agravare a pericolului:

• vorbind la telefon sau ascultând muzică la căşti, printre vehiculele în mişcare
• purtând bagaje voluminoase, în condiţii de vizibilitate redusă
• alergând fără să se asigure pentru a prinde mijloacele de transport în comun

Un semnal de alarmă este dat de pietonii care nu mai ţin cont de autoritatea Poliţiei Române (aproape jumătate dintre cei chestionaţi au observat cel puţin o dată în ultimul an alţi pietoni traversând neregulamentar, în condiţiile în care în apropiere se afla un poliţist), dar şi de cei care traversează neregulamentar împreună cu copiii.

Pietonii care se expun unor situaţii periculoase pot fi împărţiţi în următoarele categorii, definite prin factori de risc specifici:

• copiii – din cauza lipsei de experienţă şi a imprevizibilităţii
• vârstnicii – din cauza scăderii mobilităţii şi acuităţii simţurilor
• adolescenţii – din cauza atitudinilor teribiliste
• bărbaţii – din cauza predispoziţiei de a minimaliza riscul
• locuitorii din mediul urban – din cauza grabei cotidiene
• locuitorii din mediul rural – din cauza nivelului mai scăzut de informare etc.

În concluzie, indiferent că sunteţi şoferi sau pietoni, respectarea regulilor de bază în trafic va avea doar rezultate benefice, iar abordarea unui stil de condus preventiv, respectiv a unui grad mai ridicat de atenţie când sunteţi pe jos va contribui din plin la evitarea situaţiilor care se pot termina cu accidente, mai mult sau mai puţin grave.

Cu alte cuvinte, o conştientizare cât mai rapidă a propriilor defecte ca şoferi/pietoni şi corijarea acestora trebuie să se numere printre priorităţile celor mai mulţi dintre noi. Pentru că, altfel, devenim doar cifre în statistici de accidente deloc îmbucurătoare.

Voi în ce categorie vă consideraţi a fi – cei care respectă legea, sau o consideră prost făcută, iar încălcarea ei, o dovadă de adaptare la mediu?